SUVENIR DE BUCURESTI

SUVENIR DE BUCURESTI

De la nostalgii interbelice la obiect contemporan

De la nostalgii interbelice la obiect contemporan. Aşa se numeste expozitia prezentata de Elite Art Gallery pe care o mai puteti prinde pana pe 26 octombrie. Aceasta implica cinci artisti profesionisti intr-un demers creativ ce are drept repere istoria, specificul si atmosfera Bucurestiului pentru a crea obiecte bidimensionale, tridimensionale sau multimedia, in tehnici si viziuni diferite, definesc si descriu cu originalitate si unicitate Bucurestiul.

Cautand diverse moduri de a reprezenta Bucurestiul sub forma unui obiect artistic, cei cinci artisti au creat, fiecare in functie de specializarea sa, cate trei suveniruri:Mihai Alexandru Ariciu- ceramist, Catalin C. Botezatu- grafician, Vasile Corlatan- gravor, Vera Dan- pictor, Ana Ponta- artist textilist.

„Lucrarile mele sunt din lut ars si, intocmai ca niste artefacte arheologice, incearca sa dea marturie despre o epoca care, desi a facut „cariera”, este foarte actuala. Astfel, Bucurestiul este amestecul si pestritul, dar si modernul si mondenul, cele doua personaje ale mele incercand sa fie la moda, dar si desuete. Bineinteles ca ele trimit la atmosfera creata de Caragiale, insa vor sa aduca un plus de ludic si ceva de vis, mai multa nostalgie decat umor” declara ceramistul MIHAI ALEXANDRU ARICIU despre creatiile sale din cadrul proiectului.

 photo MihaiAriciu3_zpsec382c8f.jpg

CATALIN C. BOTEZATU, arhitect de profesie, grafician prin vocatie, propune trei acuarele care indeplinesc exigente rigori artistice: Proiectul “Suvenir de Bucuresti – De la nostalgii interbelice la obiect contemporan” mi-a oferit prilejul de a deosebi “suvenirul…de oriunde” ca reflex turistic al trecerii grabite, de acel suvenir- amintire – memorie, ca proces, el insusi creator de valori, si totodata, prin tematica sa generoasa, mi-a dat ocazia regasirii unor “daruri” uitate, nepretuite si neglijate in chip proletcultist.

 photo CatalinCBotezatu3_zps9e5a475a.jpg

VASILE CORLATAN, gravor cu experienta, vorbeste despre tainele gravurii, in care a realizat cele trei abordari de suvenir: Tehnica gravurii acvaforte este o tehnica laborioasa  cu multe etape de care depinde rezultatul final; acest aspect m-a atras, mai ales faptul ca trebuie sa elaborezi in etape o lucrare si abia dupa ce treci de toate aceste etape vezi ce-ai realizat (..) Gravura s-a dezvoltat tocmai ca tehnica  de a reproduce sau a ilustra, ea a jucat rolul pe care il joaca astazi fotografia, ilustrand carti si reviste, vedutele au avut rolul pe care astazi il au cartile postale, chiar si portretele individuale sau de grup circulau tot prin intermediul gravurii.”

 photo VasileCorlatan2_zpse2f3f9ee.jpg

VERA DAN, artist plastic din Cluj, marturiseste: Ador centrul vechi al Bucurestiului, simt parfumul de alta data, cand lumea iesea pe strazile strajuite de vitrine cochete, umbrite, decolorate marchize deasupra carora tronau reclame fascinante: „Postavaria Universala”, „Fratii Bayer”, „Parfumeria Cionga”, „Casa de moda Colibri”, „La Wilhelmtell”, „Dantelaria Bruxelles” …Una din lucrarile mele este chiar o reprezentare a strazii Lipscani, la inceput de secol XX. Am incercat sa redau atmosfera acestei strazi, in viziunea mea, intrand in pielea unui personaj care tocmai trece visator pe trotuar. Atmosfera este calda, emana bucurie, nostalgie, iar pentru mine, o ocazie minunata sa-mi pun imaginatia la incercare.

 photo VeraDan4_zpscbbaba91.jpg

ANA PONTA propune obiecte tridimensionale si bidimensionale in tehnici textile mixte. Artista creeaza poate cele mai spectaculoase obiecte din proiect deoarece personajele sale, papusi, sunt supradimensionate, sunt particularizate prin trasaturi cusute sau pictate, adevarate suveniruri are vechiului oras.

 photo AnaPonta1_zpscecff1b0.jpg

Si pentru ca prietena mea Anca Axente mi-a lansat provocarea sa imi aleg eu Suvenirul meu de Bucuresti, m-am gandit care ar fi cladirea, strada, locul din Bucureşti pe care-l port mereu in suflet cand ma gandesc la orasul asta in care traiesc de peste 30 de ani si cu care am o relatie de iubire adanca. I-am acceptat minusurile – bine, dupa ce m-am revoltat de cateva ori – , dar am realizat ca are mai multe parti bune, asa ca dragostea noastra a crescut şi a devenit mai profunda in timp. Imi place mult Centrul vechi, cladirile si stradutele lui pline de istorie,Cismigiul, parcul Carol si al lui Mausoleu, Ateneul, Calea Victoriei, cladirea Operei. Dar, daca ar fi sa aleg un singur souvenir, clar ar fi Teatrul Odeon. De cate ori ajung acolo, ma fascineaza spectacolele sub clar de luna (cand se retracteaza tavanul) si ma gandesc cum o fi fost acum 103 ani, intr-o zi de Craciun cand a fost inaugurat.

Daca ar fi sa faci acelasi exercitiu de imaginatie, tu ce loc, cladire, strada ai alege ca suvenir de Bucuresti?